În sfârșit, DN1 are ocazia să fie aglomerat vineri, spre Sinaia, cu motiv.


Meritul îi aparține în cele din urmă Laurei Georgescu Baron, care, negăsind susținere financiara din partea “instituției abilitate” pentru Festivalul Film 4 Fun, s-a hotărât să nu cedeze, așa că vine cu bani de-acasă. Măcar cu o prezență în masă cred c-am putea s-o ajutăm și noi, conform programului.

Vineri, 28 septembrie: 
19:30 Boogie, regia Radu Muntean (103 minute)
21:15 Strung Love, regia Victor Dragomir (18 minute)

Sâmbătă, 29 septembrie:
19:00 Workshop, cu Bogdan Naumovici
20:00 Stand up comedy, cu Mihai Bobonete (Bobo) și Mihai Rait
21:00 Cele mai bune spoturi romanesti din ultimii 10 ani
21:20 TRAILER Dupa dealuri, regia Cristian Mungiu
Bună! Ce faci?, regia Alexandru Maftei (105 minute)

Duminică, 30 septembrie:
19:00 Concediu de la căsnisie, regia Bobby şi Peter Farrelly (105 minute)
20:45 Captivi de Crăciun, regia Iulia Rugina (39 minute)

Poate că unii sunt mai norocoși toamna asta.


Din punctul meu de vedere, putea să nu câștige niciun GRAMMY. După ce l-am auzit pe Bitches Brew-ul lui Miles Davis și i-am numărat cei 25 de ani în Standars Trio, alături de Keith Jarret, ar putea să nici nu mai cânte. Ar fi suficient să apară lângă setul lui de tobe și să stea, pur și simplu. Tot m-aș duce să-l văd.

Fiindcă tot aniversează 70 de ani, Jack DeJohnette vine la Sala Radio cu un proiect proaspăt, alături de Rudresh Mahanthappa (saxofon alto), David Fiuczynski (chitară), George Colligan (pian/clape) și Jerome Harris (chitară acustica bas).

Ca să fie sărbătoarea completă, aperitivul poartă numele Iordache. Adica Mihai Iordache (saxofon), Sebastian Burneci (trompeta), Florian Radu (trombon), Sorin Romanescu (chitara), Toni Kuhn (sintetizatoare), Uțu Pascu (bas) și Tavi Scurtu (baterie).


Pentru detalii complete, vă recomand cu încredere jazz.ro.

Începând în seara asta, timp de patru zile avem treabă. Pentru că n-a îndrăznit nimeni până acum, spargem noi gheața. Noi românii. Cu primul eveniment din lume dedicat exclusiv chitarii bass electrice si contrabasului.


În primele 3 zile, sper să avem loc cu toții în grădina Green Hours 22 Jazz Cafe. Luni, pentru instituția numită Anthony Jackson, se deschid porțile Sălii Radio. Cine lipsește primește din start absență nemotivată și i se scade nota la purtare.

Ca să-mi reîncarc bateriile, în vacanță am apelat la următoarea rețetă:


JOSHUA REDMAN with METROPOLE ORCHESTRA conducted by VINCE MENDOZA


JOHN SCOFIELD HOLLOWBODY BAND
(John Scofield, Kurt Rosenwinkel – guitar, Ben Street – double bass, Bill Stewart – drums)


JOE LOVANO AND DAVE DOUGLAS QUINTET
(Joe Lovano – saxophone, Dave Douglas – trumpet, Lawrence Fields – piano Linda Oh – bass, Joey Baron – drums)


TERRI LYNE CARRINGTON’S THE MOSAIC PROJECT FEATURING DIANNE REEVES
(Dianne Reeves – vocals, Tineke Postma, Tia Fuller – saxophone, Nir Felder – guitar, Helen Sung – piano, Joshua Hari Brozoski – bass, Terri Lyne Carrington – drums)


LENNY KRAVITZ
(Lenny Kravitz – vocals, guitar, Harold Todd – saxophone, Gabrial McNair – trombone, Louis Ludovic – trumpet, Steve Baxter – trombone, Craig Ross – guitar, George Laks – keyboards, Gail Dorsey – bass, Royal Prince Franklin Vanderbilt R. – drums)


PAT METHENY UNITY BAND
(Chris Potter – saxophone, Pat Metheny – guitar, Ben Williams – double bass, Antonio Sanchez – drums)


DAVE HOLLAND, KEVIN EUBANKS, CRAIG TABORN, ERIC HARLAND: PRISM
(Kevin Eubanks – guitar, Craig Taborn – Fender Rhodes, Dave Holland – bass, Eric Harland – drums)


CHRISTIAN SCOTT
(Christian Scott – trumpet, Matt Stevens – guitar, John Escreet – piano, Kristopher Funn – bass, Jamire Williams – drums)


MILES SMILES FEATURING JOEY DEFRANCESCO, ROBBEN FORD, OMAR HAKIM, DARRYL JONES, RICK MARGITZA, AND WALLACE RONEY
(Rick Margitza – saxophone, Wallace Roney – trumpet, Robben Ford – guitar, Joey DeFrancesco – trumpet, Hammond B3 organ, Darryl Jones – bass, Omar Hakim – drums)


BRAD MEHLDAU TRIO
(Brad Mehldau – piano, Larry Grenadier – bass, Jeff Ballard – drums)


HIROMI, ANTHONY JACKSON, SIMON PHILLIPS
(Hiromi – piano, Anthony Jackson – bass, Simon Phillips – drums)


BUDDY GUY & QUINN SULLIVAN Live in Lowdown Hudson Blues Festival


CHRISTIAN McBRIDE Live in Dizzy’s Club Coca-Cola


KINKY Live in “Central Park Summerstage”


ORRIN EVANS TRIO at Jazz Standard
(Orrin Evans – piano, Vicente Archer – bass, Obed Calvaire – drum)


SPYRO GYRA Live in Blue Note
(Jay Beckenstein – saxophone, Julio Fernandez – guitar, Scott Ambush – electric bass, Tom Schuman – keyboards, Lee Pearson – drums, percussion)


CIRQUE DU SOLEIL: Zarkana (Radio City Music Hall)


MAMMA MIA (Wintergarden Theater on Broadway)

Acest tratament se eliberează fără prescripție medicală. Înainte de folosire se recomandă ascultarea cu atenție a artistilor pe youtube. Dacă apar manifestări neplăcute adresați-vă proprietarului acestui blog.

Dacă ajungeți la Biroul de Eliberări Pașapoarte. Stați la coadă. Asta fără îndoială. Aliniați corespunzător de-a lungul clădirii. Pentru că la un metru de zid e parcarea și n-o să aveți loc de mașini. Sigur, la un moment, înaintând, dat o să dați cu ochii de afișul din imagine. Pentru că așa merge coada. Pe sub streașină, pe lângă afiș.


Mă rog, poate ar fi bine sa adaug că decizia de-a sta la coadă vă aparține. Nu v-a obligat nimeni s-o faceți. Oamenii au fost amabili și v-au avertizat. Deci să n-aud urlete sau înjurături. Căci scrie clar. Atenție! Cad țigle!

Ce să fac dacă mi-e dragă? Și-am înțeles că anul ăsta are mai mult ca niciodată nevoie de mine. Mă duc s-o susțin, normal.


Face parte din Inslulele Sporade. E mică. N-are mai mult de 12 km lungime. Dar e a noastră. Căci numără nici mai mult nici mai puțin de 44 de km de coastă și 60 de plaje. Poftim, vorbesc despre ea de parcă ar fi copilul meu. E exact invers. Eu sunt copilul ei.


În Skiathos am ajuns prima oara acum 6 ani. Ne-a întâmpinat Kim. Mama ei venise cu mulți ani în urmă în insulă și, după o săptămână, s-a hotărât. A vândut tot ce-avea în Anglia și s-a mutat definitiv în Grecia. O înțeleg perfect.


Poza de mai sus e din Alonissos. Sora cea mai mică a lui Skiathos. Undeva, sus pe munte, înconjurat de smochini, e clubul meu de jazz preferat. Încă n-am apucat să-l fotografiez. Am uitat de fiecare dată. Poate-mi aduc aminte anul ăsta.


Prind mai des apusul decât răsăritul, trebuie să recunosc. Cum, la mare, nici copiii nu se mai trezesc atât de devreme, singura șansă să se schimbe ceva ține doar de ora la care, cu greu, accept să închid o zi, doar pentru o începe cu nerăbdare pe următoarea.

Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare, spunea Octavian Paler. A fost odata 13 iunie 1990.

Vineri am ratat întâlnirea. Se mai întâmplă. Între a termina montajul pentru ApropoTV și a mă răsfăța în tribunele Stadionului Arcul de Triumf, n-am prea avut de ales. Rămân totuși rezultatele, ceea ce înseamnă oricum un pas înainte față de fotbal, de exemplu, unde au rămas doar amintirile.

Romania v Uruguay: 29-9
Rusia v Emerging Italy: 17-31

Portugalia v Argentina Jaguars: 9-49


O să recuperez marți și duminică, după cum urmează:

Marti, 12 iunie
Portugalia v Emerging Italy – 16:00
Romania v Argentina Jaguars – 18:00

Rusia v Uruguay – 20:00

Duminica, 17 iunie

Rusia v Argentina Jaguars – 16:00

Portugalia v Uruguay – 18:00

Romania v Emerging Italy – 20:00

Ne vedem în tribuna 2.0. Dacă n-ați aflat cum se ajunge în ea, vă spune Chinezu aici.

Când a început să scrie în Istoria literaturii române contemporane capitolul Mutația valorilor estetice, Eugen Lovinescu n-avea nici cea mai mică banuială ce se va întâmpla cu strada, altfel liniștită, care-i poartă numele.


N-a trecut mai mult de un an și jumatate de când, fără să scruteze ploaia căzătoare a veacurilor în posibilităţile lor, vorba lui Anatole France, au fost înlocuite, pentru prima oară în ultimii 3 ani, bordurile. Vremurile impuneau o noua ținută. Deci și o asfaltare adecvată.

E bine că, după nu mai mult de 6 luni, asfaltul proaspat aliniat la noile borduri, a căzut la rândul lui victima picamărelor neobosite pentru că, nu-i așa, strada avea nevoie de fapt de un nou canal colector pe măsura bordurilor.

După doar alte două luni, cea de-a treia asflatare a apucat cinci zile de liniște si împlinire. Începuse să se instaureze o plictiseală apăsătoare, când, din nou, picamărele au venit să facă dreptate. Întregul sistem de canalizare se cerea și el înlocuit. Așa că s-a trecut inevitabil la treabă.


Se uscase oarecum înfricoșător zăpada de pe asfaltul proaspăt, care ținuse de cald noilor conducte pe timp de iarnă, când locuitorii din zonă începuseră să numere îngrijorați zilele în care parcă nu se mai întampla nimic.

Până mai ieri. Când, deloc surprinzator, am aflat că dacă spiritul veacului se făureşte şi se consolidează prin facilitarea de legături, așa cum bine sesiza Lovinescu, strada care-i poartă numele trebuie din nou spartă. Pentru noile conducte de apă, care le vor înlocui pe celelalte noi, dar totuși vechi.


Într-un fel e de apreciat că deși e vorba de un singur buget, companiile care execută lucrările sunt sunt întotdeauna altele. Ar fi fost și păcat sa constatăm, tot cu ochii după comisioane, că Lovinescu chiar avea dreptate cand scria că nu mai revenim asupra trecutului şi nu ne revizuim, astfel, tabela valorilor noastre estetice.

Cum spuneam și-n ApropoTV, ediția a IV-a a festivalului Green Hours International Jazzfest începe clasic, vineri, 1 iunie. Și se termină curajos luni, 4 iunie, demonstrînd, dacă mai era cazul, că e mult mai bine să improvizezi după muncă, decît în timpul ei.

Programul complet se ascunde aici. Dar abia așteaptă să fie descoperit.

Anul ăsta, vizitatorii intră-n teren cu artişti din Norvegia, Polonia, Danemarca, Marea Britanie şi Suedia, banderola de căpitan ajungând, mai mult ca sigur, la trio-ul norvegian NILS PETTER MOLVAER. De partea cealaltă, din primul nostru 11, nu lipsesc SORIN ROMANESCU, MARTA HRISTEA, RAUL KUŞAK, LUIZA ZAN, VLAICU GOLCEA și MARIO FLORESCU.



Atenție mare la STIAN WESTERHUS, a cărui reprezentație va încheia festivalul, ca o asumare a Green Hours International Jazzfest în sensul deschiderii şi spre jazz-ul experimental, după cum a declarat împăcat Voicu Rădescu.

Accesul în Grădina GREEN se va face pe bază de brăţări (abonament sau zilnice), ușor de găsit la sediul clubului Green Hours din Calea Victoriei 120, după cum urmează:

● abonament-brăţară pentru toate cele 4 seri – 135 lei

● vineri 1 iunie (ziua I) – 45 lei
● sîmbătă 2 iunie (ziua aII-a) – 70 lei
● duminică 3 iunie (ziua a III-a) – 50 lei
● luni 4 iunie (ziua a IV-a) – 40 lei

Berea oficială a festivalului este Ciuc, în calitate de sponsor. Calitate pentru care țin să-i adresez felicitări publice. Fără suport până si jazz-ul s-ar deshidrata.