Știu că pentru unii ar putea să sune un pic ciudat, dar eu am ajuns să fac matematică din pură pasiune. Sigur, există o explicație și ea e legată în primul rând de mediul în care am crescut. Când ai în familie un unchi care până și la propria nuntă, între două feluri de mâncare, rezolvă o problemă pe un colț de șervețel, e limpede că n-ai cum să adormi atlfel decât cu capul pe gazeta matematică.
Apropo
Pe principiul “dar din dar se face rai”, am primit, m-am bucurat și dau mai departe. Vizionare plăcută.
Poate vi s-a mai întâmplat. Un târg de nunți, o cumetrie, o reuniune a unei corporații sau poate chiar o expoziție specială la MNAC, mă rog, una peste alta, e puțin probabil să nu fi ajuns măcar o dată în curtea Casei Poporului, așa cum ne-a lasat-o moștenire nea Nicu sau a Palatului Parlamentului, așa cum au preluat-o în gestiune adevarații câștigători ai revoluției capitaliste multilateral dezvoltate. O știți, aia mare, care se parcurge greu.
Nu stăm degeaba. Ne antrenăm. Ca să fim în formă la momentul potrivit. Aceeași echipă, aceeași zi, aceeași oră, același spirit.Mulțumim Pescariu Sport&Spa pentru sprijin. Dăm un șpriț cu prima ocazie. Sau mai băgăm niște tracțiuni. Cum considerați că ni se potrivește mai bine, după ce vizionați clipul de mai jos.
Așa cum îi stă bine oricărui schior proaspăt întors de pe pârtii, pe 31 ianuarie mă duc întins la Innsbruck să semnez condica la premiera filmului We Ride, the story of snowboarding. Încă n-am trădat schiurile, dar mărturisesc că în vară m-am suit pentru prima oară pe wakeboard și trebuie să recunosc c-am fost curentat năprasnic. Drept urmare, tentația e tot mai greu de ținut în frâu.
Cum după film urmează două competiții speciale de AIR & STYLE și STYLE SESSION unde o să văd cele mai mari repere ale genului (Ståle Sandbech, Ulrik Badertscher, Emil Ulsletten, Gigi Rüf, Arthur Longo și Werni Stock), e de la sine înțeles c-o să revin negreșit cu detalii, foto și, sper, video de la fața locului.
Am numărat până azi mai bine de 20 de ani de când tot aștept o schimbare și degeaba. Practic, nici nu știu ce să fac mai întâi. Să mă bucur că fac oamenii curățenie sau să mă enervez că n-am pe unde să trec?
Întreb și eu. Calm. De ce nu se poate ridica gunoiul decât atunci când toată lumea se grăbește spre serviciu?
Dragă Moș Crăciun,
Noi știm că dar din dar se face rai. Așa că ne-am permis să luăm exemplu de la tine și să dăruim ce-avem noi mai bun, mai departe, tuturor. Sperăm din tot sufletul să le placă.
Vizionare plăcută și un tradițional Crăciun fericit!
Echipa ApropoTV.







