Am petrecut Revelionul cu nevastă-mea, împreună cu doi pistolari din vestul sălbatic. Gazdele ne-au privit cu ochi buni. Copiii au vânat mai mult înghețate. Mă rog, fiind cu părinții n-au putut exagera.
Am făcut un om de zăpadă, împreună cu David, Luca și Olivia. În două zile a dispărut. Fiind vorba de Germania, în mod cert a fost din cauza încălzirii globale.
Am respirat aer curat, de la 2000 de metri în sus. Fie vorba între noi, m-aș fi mulțumit și cu altitudini mai mici. Dar, pas de mai respiră ceva din clipa în care se deschid After Ski-urile.
Mi-am răsfățat nevasta. Normal. Copiii au fost în tabară cu gradinița, așa că parinții și-au făcut de cap.
Am dat în mintea copiilor, cu prietenii. Asta e de fapt o exagerare. Eu n-am făcut nici cel mai mic efort. Am fost pur și simplu eu.
Și nu în ultimul rând, m-am odihnit puțin. Chiar puțin. În fiecare zi, la 8:30 eram deja pe pârtie, iar în pat, niciodată mai devreme de miezul nopții.
Recunosc. M-am gândit mai mult la mine și mai puțin la 2012.
All Posts By
Andi Moisescu
Trec zilnic pe lângă el și, de ce să nu recunosc, mă bucur cănd îl văd. Noaptea e chiar mai frumos decât ziua. Dar, nu știu cum, de fiecare dată îmi sar în ochi cele două bannere de pe stâlpii principali. FCC și ASTALDI.
Care-i povestea cu cearșafurile astea două? Sunt un fel de outdoor? Au lucrat cele doua companii în sistem barter sau ne-au făcut discount ca să le ramână mash-urile atârnate? Sau te pomenești că plătesc pentru expunere?
Măcar nu le-au atârnat frumos pe-o sârma. Să fie chiar ca-n bătătură.
Foto via 1 & 2
De la stânga la dreapta. Niki Brandl, David Moisescu și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, eu. Ca să eliminăm orice posibilă confuzie.
Frații Păunescu ne-ar fi invidiat dacă ne-ar fi văzut pe scenă. Tony Christie însuși ar fi fost mândru de noi. Din fericire, nu s-a filmat (prea mult). Sperăm.
Rămâne însă atitudinea. Și amintirea unei petreceri memorabile de Revelion, în care s-a cântat live Is this the way to Amarillo. Nu în Mangalia 1978, ci chiar în Zettisch (Bavaria) 2012.
.
Începând de astăzi intru puțin în vacanță. Nimic nou, până aici. La o adică mai sunt și alții în situația mea. Ce mă bucur să adaug e că, odată cu mine, intră în vacanță și telefonul meu mobil, care va fi pur și simplu închis.
Îmi pare rău de operatorul de telefonie mobilă, care-și punea cred speranțe într-un trafic încins de sms-uri de Craciun și Anul nou în ce mă privește. O să-l dezamăgesc profund.
În vacanța asta voi rămâne, precum centralele termice, doar cu flacără de veghe, pe twitter, facebook și google+.
Noi să fim sănatoși și veseli. În limita stocului disponibil, firește.
Pe Dragoș Asaftei l-am descoperit întâmplător, pentru că l-a dus capul și mi-a prezentat proiectul lui Zbor peste Transilvania, cand m-a întălnit la un eveniment din industria foto. Așa s-a născut postul Primit.Văzut.Plăcut.
Între timp, în inbox-ul meu a mai apărut un mail și mai placut, de la Dragoș:
Salut Andi,
Îți mulțumesc încă o dată din suflet pentru articolul pe care l-ai scris despre proiect! Vreau să știi că, datorită acelui articol, proiectul beneficiază de doi parteneri excelenți, Petrom (sponsor – partener principal) și Nikon (partener media). Timp de 10 luni (cel puțin) vom zbura și vom fotografia zone ale Transilvaniei din aer. Vom încerca să scriem măcar 10 articole cu fotografii în fiecare lună și să oferim vizitatorilor o nouă perspectivă a locurilor pe care cu siguranță le știu deja. Așa arată acum versiunea oficială a proiectului, lansată azi dimineață.
Mulțumesc frumos încă o dată! Ne-ar ajuta foarte mult dacă ai putea anunța acest lucru și într-un mesaj pe rețelele de socializare! Merci! Uite cum se recunoaște proiectul pe rețelele de socializare: Twitter – hashtag #zborRO, Facebook – FanPage: facebook.com/zborpestetransilvania.
O zi frumoasă să ai!
Să știi că mail-ul ăsta mi-a făcut-o și mai frumoasă.
Luni seară, cei peste 100 de copii adăpostiţi de părintele Tănase, în aşezământul de la Valea Screzii, au luat cina, şi-au băut compotul de pere, şi-au spus rugăciunea de seară, care să îi apere de relele de peste noapte. În clubul de joacă de deasupra bucătăriei au rămas la uscat decoraţiuni din gips făcute de mâini mici de copii, pe care voiau să le vândă duminică, la Bucureşti.
Patru ore mai târziu aveau să se trezească speriaţi. Clădirea în care se aflau bucătăria, sala de mese şi clubul de joacă era în flăcări. Cu decoraţiuni de Crăciun, cu jucării, cu cărţi, cu farfurii cu tot. Era 4 dimineaţa.
În câteva minute, cele două case de lângă clădirea în flăcări s-au golit. Copiii au fost duşi la loc sigur, într-o casă departe de incediu.
Gândul şi Ştirile Pro TV au decis să înceapă din această seară campania Salvează Crăciunul. Vă chemăm pe toţi să faceţi un gest cât se poate de simplu. Intraţi pe pagina specială salveazăcraciunul.ro şi daţi-i Like de pe contul vostru personal de Facebook. Sponsorii campaniei, Fundaţia Vodafone, Alico România şi Volksbank dau pentru fiecare Like câte un euro pentru copiii din Valea Screzii şi Valea Plopului. Vizitaţi şi pagina specială de Facebook.
Abia acum îmi trag sufletul, după cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Brazilor de Crăciun. Deși a fost un an greu pentru absolut toată lumea, am reușit să adunăm în final 83.100 de euro din licitația brăduţilor creaţi special pentru acest eveniment de cei mai buni designeri români.
Cu tot cu sponsorizările, Salvați Copiii România a reușit să strângă 214.100 de euro, bani pe care-i va folosi cu foarte multă grijă pentru aproximativ 2.500 de copii şi familiile lor, care vor fi integraţi în programe de prevenire a abandonului şcolar şi de integrare socială. Ei se adaugă celor 500.000 de copii pe care Salvați Copiii i-a ajutat în cei 20 de ani de existență.
În calitatea mea de membru al Comitetului de organizare, aș vrea să le mulțumesc public celor fără de care acest eveniment n-ar fi fost posibil. Designerilor: Venera Arapu, Wilhelmina Arz & Burberry, Cristina Bâtlan & Musette, Claudia Castrase & Damiana Ormenişan & Sephora, Alexandru Ciucu, Lena Criveanu & Hansen Design, Rhea Costa şi Malvina Cervenschi, Kristina Dragomir, Alexandru Ghilduş şi Mihnea Ghilduş, Mihaela Glăvan, Philippe Guilet & Iconique Class Studio, Adelina Ivan, Rita Mureşan & Santa Margherita, Ioan Nemţoi, Carmen Ormenişan, Oxette, Stephan Pelger, Cristian Samfira, Mirela Stelea, Iris Şerban & Square One, Agnes Toma, Ana Wagner, Isabela Walter & Fabrica Dada, Luana Ibacka & Bellagio Casa, Dj Wanda & Gett’s. Și, cum altfel, cumpărătorilor generoși ai braduților creați de designerii mai sus pomeniți: BRD Group Societe Generale, Anchor Group, BCR, ECDL, Wunderman, Lidl, Vinexpert, Jean Valvis, Veronica Savanciuc, Prinţesa Marina Sturdza, Enciu Fernando și Camelia Șucu.
Nu în ultimul rand, aș vrea să transmit un mare mulțumesc celor care m-au ajutat decisiv în calitatea de gazda a Festivalului. Agențiilor Wunderman, Eventures, 2activePR si bunilor mei prieteni de la Five’s.
De două ore încerc să-mi stăpânesc emoțiile la montaj. M-am închis în studio și refuz să împart cu cineva festinul pe care mi-l oferă noul val al designului vestimentar autohton.
Totuși. Ținând cont de faptul că prin fața ochilor îmi defilează creații Bianca Dragușanu, Laurette, Simona Senzual, Daniela Crudu și Nicoleta Guță, ce să spun eu acasă dacă năvalesc peste mine colegii intrigați și mă întreabă de ce am lacrimi în ochi?
Conform DEX-ului, țeapa e doar un substantiv feminin care poate însemna 1. Spin, ghimpe. – 2. Vîrf, ascuțiș. – 3. Băț, par. – 4. Par, instrument de tortură. – 5. Ac de insectă. – 6. Suliță. – 7. Barbă, mustață de spic. – 8. Surcea, țandără. De unde să știe DEX-ul ce-am trăit noi de la Caritas încoace?
Pe Serge Zanoaga mi l-a prezentat Tudor Chirila ca regizor al unui videoclip Vama. Dar simt că abia acum încep să-l cunosc sau mai exact să-l descopăr. E foarte posibil ca veselia de care vorbeam în postul precedent să vină și de aici.
CUTIA / The BOX from Serge Zanoaga on Vimeo.
De urmărit, aș zice.