Cu tot respectul față de eforturile culturale anterioare, îndrăznesc să spun că m-am pregătit serios pentru cel mai valoros act artistic al anului 2012 în România. Hiromi Feat. Anthony Jackson & Simon Phillips.
Despre Hiromi am mai scris aici. Fie vorba între noi, tinând cont că avem de-a face cu o absolventă a Berklee College of Music din Boston, n-ar trebui să ne mai mirăm așa de tare ascultând-o înmărmuriți.
Simon Phillips (n.1957) e muzician profesionist încă de la 12 ani. La 16, se remarca deja în celebrul musical Jesus Christ Superstar. N-a cântat până acum decât cu Toto, Jeff Beck, Whitesnake, Mike Oldfield, Gary Moore, Mick Jagger, Joe Satriani, Judas Priest, The Who, David Gilmour, Tears For Fears și cam toți marii muzicieni din jazz.
În ce-l privește pe Anthony Jackson (n. 1954), cred c-am mai spus, avem de-a face cu o instituție. Nominalizat la Grammy, printre altele, el este cel care a inventat (dintr-o reală necesitate) chitara bass cu 6 corzi. N-apare decât pe vreo 500 de albume, alături de Paul Simon, Pat Metheny, Dave Weckl, Chick Corea, Steely Dan, Al Di Meola sau Michel Petrucciani.
Ar trebui să recunosc că sunt ceva mai norocos, având ocazia să ascult în avans albumul pe care Hiromi îl va lansa în Europa pe 15 ianuarie 2013, Move. Nu e niciun secret. Îl veți putea auzi interpretat live, la concertul de la Sala Radio.
Pentru cei care nu mai au răbdare, am pus o mostră mai jos.
Nu sunt implicat în organizarea evenimentului, dar îl susțin din suflet, considerând, fără nici cea mai mică rezervă, că marele câștig e până la urmă al celor care nu vor rata șansa de-a trăi o astfel de experiență unică.
17 Comments
Pe Anthony Jackson l-am adus prin 2006, parca, la Cluj. A cantat cu Mike Stern.
Ocazie cu care l-am plimbat cu masina prin oras, era incantat de bisericile vechi. Si foarte ingrijorat ca-i prea frig “for the instrument” 🙂
Mare basist, foarte simpatic si ca om.
nenea ala bate la tobe aproape la fel de bine ca mine :))))
Exact. Nici eu nu sunt departe. 🙂
@Andi >> nu glumesc. poate ne intalnim cu vreo ocazie si iti arat
😀
Pai e usorsa bati la tobe, nu-ti trebuie decat niste bete
Salut! As vrea sa stiu si eu cat este biletul si unde pot gasi si eu unul. Ma poti ajuta cu aceste informatii? Multumesc din suflet.
Week-end-ul asta sunt ultimele. In Bucuresti. E reclama cat cuprinde pe ProTV.
Pt Toxoplasma : Biletele se gasesc in reteaua Eventim : http://www.eventim.ro/ro/bilete/hiromithe-trio-project-ft-anthony-jackson-simon-phillips-bucuresti-sala-radio-276028/event.html#
Superb: Auditie placuta! Unul din evenimentele culturale calumea ce mai ajung si la noi in tara. Asta pe langa toti artistii la pensie. Ma bucur ca mai vin si artisti consacrati, dar tineri…
Salut Andi! Am fost la concert sâmbătă şi pentru a nu ştiu câta oară, la noi, vezi de exemplu concertul de la Sibiu al lui Arturo Sandoval când artistul s-a enervat şi a cântat, exasperat fiind, fără nici un fel de amplificare, vezi concertul Al Jarreau când pe bilet scria ora 20:00 şi concertul a început la 19:30 rezultând o vânzoleală generalizată şi exemplele pot continua, organizatorii români reușesc să „compromită” artiştii invitaţi pe motiv de neprofesionalism combinat cu bătaie de joc. Voi aţi auzit ceva? La primele piese pe Anthony Jackson abia am reuşit să îl disting, dacă nu îl vedeam pe scenă, aproape că nu ştiam că este acolo. Cum este posibil aşa ceva? Ce se poate face ca să se schimbe această stare de lucruri? Poţi, te rog, să porneşti o dezbatere pe această temă? De ce la „North Sea Jazz” totul este impecabil de exemplu? Oamenii care se hotărăsc să se implice într-un astfel de proiect nu sunt conştienţi că publicul pentru acest gen, este super iniţiat şi avizat şi nu funcționează sintagma „lasă că merge şi aşa”? E absolut frustrant…
North Sea Jazz are mai bine de 30 de ani de istorie. Dupa atata experienta ar fi chiar culmea sa nu le iasa aproape perfect.
Dar inteleg exact starea ta. Ar trebui sa se auda foarte bine peste tot.
Nu ne iese noua nici sunetul la rock, deocamdata. Cred ca mai avem de asteptat pt jazz, sincer.
E nevoie de scoala, oricat am fi noi de talentati.
Dar sa ne bucuram inainte de toate de prezenta celor 3, caci odata si odata o sa se si auda aproape perfect.
Buna Andi,
Tin sa-ti multumesc pentru ca datorita tie n-am ratat marele eveniment ! Ti-am urmarit emisiunea, duminica dinaintea concertului cand la sfarsitul ei ai aminitit de concert. Am reusit astfel sa mai prind bilete.
Pe Anthony Jackson il mai vazusem, in septembrie anul acesta, tot la Sala Radio in cadrul festivalului “Dracula Bass Festival ” si as fi regretat enorm sa fi aflat ulterior de concertul lui Hiromi.
In ceea ce priveste sound-ul,acesta nu s-a ridicat la inaltimea artistilor invitati si-i inteleg frustarea lui Mihai.Eu am trecut peste asta,dar prietenei mele,la inceput de drum in ceea ce priveste frumusetea muzicii de jazz i-a creat o stare de disconfort. La Garana Jazz Festival de anul acesta sound-ul a fost perfect.
Dc incepe sa te prinda serios fenomenul, arunca-ti un ochi pe http://www.northseajazz.com. Eu merg in al 8-lea an consecutiv, in vara lui 2013.
Pentru domnul Rosulescu & domnul Emi.
Va multumesc in primul rand ca ati fost la concert.
Haideti sa luam lucrurile putin pe rand ca sa intelegeti despre ce a fost vorba inainte sa generalizam si sa punem in discutie munca de 7 luni a unor oameni care au vrut sa aduca acesti artisti in Bucuresti.
1. Riderul tehnic cerut de management a fost asigurat intocmai de catre noi.
2. Grupul a venit cu propriul sunetist. El a decis cum sa faca sunetul si nu noi, nici muzicienii de pe scena. Organizatorii nu au control aici si asa este peste tot in lume.
3. Hiromi ne-a spus ca pentru ei, a fost cel mai bun sunet din tot turneul european.
4. Simon Phillips bate rock iar acustica Salii Radio nu este grozava pentru tobe. E in regula pentru orchestre, pentru pian, bass si probabil chitara. Pentru rock, este problematica. Am constatat asta acum. La Nik Bartsch s-a auzit mult mai bine si pentru ca nu se batea atat de tare in tobe. Daca ati fost atunci stiti asta. Tot noi eram organizatorii, tot acelasi sunet a fost si atunci.
5. Concertul a inceput cu o mica intarziere pentru ca Hiromi a intalnit un acordor excelent, si anume domnul Pscheidt si a fost foarte demanding. Ne-a explicat ca atunci cand are norocul sa intalneasca un tehnician foarte bun , ii cresc pretentiile. Asta a facut ca acordajul sa dureze putin mai mult si sa incepem cu 15 minute mai tarziu concertul.
Prin urmare va inteleg frustrarea si ne pare rau pentru aceste probleme ce au aparut dar va rog sa va ganditi ca e putin hazardat sa ne catalogati drept neprofesionisti doar pentru ca sunetul nu s-a ridicat la inaltimea artistilor.
Au fost peste 1000 de oameni la concert, Hiromi a fost foarte fericita si cred ca s-a vazut asta si au fost foarte multumiti de toata organizarea.
Nu neg ca sunt lucruri de imbunatatit si suntem bucurosi sa auzim toate parerile.
Nu credeti totusi ca e un pas inainte ca acest concert s-a intamplat si ca cineva incearca cu mari greutati sa puna pe picioare asemenea proiecte?
Ce rost au comparatiile cu festivaluri de 30 de ani vechime ?
Dragos
Domnule Dragoş,
Problema cu sunetul şi organizarea cred că este o chestie est europeană mai mult. În 2007, George Benson şi Al Jarreau, au făcut un album şi un turneu împreună, Givin’ It Up.
Eu iniţial am fost la concertul de la Paris al celor doi, iar după ce m-am întors în ţară, am constatat că peste câteva zile acelaşi concert va avea loc şi la Sofia. M-am urcat în maşină şi m-am dus să îi ascult din nou şi acolo.
La Paris, au cântat 2 muzicieni în deschidere, nu mult, circa 15 minute şi a fost chitară şi voce deci nu a fost nevoie de umblat la scule. În tot acest timp, toată lumea s-a aşezat la locul ei şi sala deja s-a „încălzit” un pic. Evident tot ce a urmat după, a fost la superlativ. Sunet, lumini, atmosferă…
La Sofia în schimb, jumătate din sală era afară la ora începerii spectacolului, aşa încât la piesa a 3 –a lumea încă îşi căuta locurile, vânzoleală generalizată, cu greu s-a mai creat acea „stare” mult râvnită.
Artiştii, evident profesioniști, au evoluat la acelaşi nivel în ambele reprezentaţii.
Eu care am participat la ambele concerte pot face afirmaţia că cel din Sofia a fost „tăiat pe la colţuri”.
Întâmplarea face ca ulterior m-am împrietenit cu organizatorii bulgari şi pot spune că sunt nişte oameni extrem de pasionaţi de muzică, clasică şi jazz, profesionişti şi au făcut eforturi extraordinare ca totul să iasă perfect şi totuşi… nu a ieşit aşa cum şi-ar fi dorit, cu toate că ei au făcut tot ce ţinea de ei.
Cam acelaşi lucru cred că se întâmplă şi la noi. Îmi amintesc că Richard Bona acum 2 sau 3 ani, la Sala Palatului, după prima piesă, a rugat sunetistul să nu mai umble la nimic că îi derutează…
Nu vreau neapărat să generalizez şi înţeleg eforturile organizatorice de aceea mă şi bucur că acest mesaj a ajuns exact unde a trebuit şi sper ca pe viitor să învățați din propriile greşeli. Hiromi mi s-a părut fenomenală, cam cum era Chick Corea în concertele pe care le am cu el când era tânăr, de asemenea Anthony Jackson & Simon Phillips excelenţi. Pur şi simplu meritau un sunet pe măsura talentului şi profesionalismului lor.
Ştiu de asemenea că sunt probleme cu sălile la noi însă au fost şi concete impecabile, ca sunet, la noi. De exemplu – Pat Metheny, Orchestrion de anul trecut.
Mult succes în continuare vă doresc, altfel sala a fost arhiplină, deci ţineţi-o tot aşa, însă cu un sunet perfect. 🙂
Salut din nou Andi,
Ştiu că eşti mare fan de jazz. De fapt te-am şi întâlnit (din priviri) pe tine şi pe Olivia la North Sea Jazz în Rotterdam în 2008, însă tocmai ne grăbeam să întrăm la unul din concertele din sala Amazon care stătea să înceapă şi nu v-am mai abordat cu acea ocazie… Da, sunt „foarte prins de fenomen” de circa 20 de ani, din 35 în total, şi am fost şi la festivalul din Perugia la Umbria Jazz, la cel din Lugano şi la multe alte concerte punctuale din diferite oraşe europene.
Cu proxima ocazie (următorul happening în Bucureşti), voi face cumva să facem şi un schimb de „experienţe” live, mai ales că avem şi o cunoştinţă comună, foarte avizată, Cristi Soleanu.
Toate bune.
PS. Voi mai scrie câte ceva legat de subiectul cu sunetul într-un post separat.
[…] Andi Moisescu – Hiromi Live @ Sala Radio […]